De ce apar infiltrații prin beton chiar dacă nu există fisuri vizibile?
Mulți proprietari presupun că, dacă un perete din beton nu are fisuri
vizibile, apa nu ar trebui să poată pătrunde prin el.
În realitate, betonul nu este un material complet lipsit de pori.
În interiorul său există o rețea microscopică de pori și capilare prin care
apa poate migra atunci când există suficientă umiditate sau presiune.
De aceea putem întâlni pereți aparent sănătoși la suprafață, dar care
prezintă umezeală, eflorescențe sau infiltrații.
Betonul este un material poros
Betonul întărit conține pori de dimensiuni diferite formați în timpul
procesului de hidratare și întărire.
O parte dintre acești pori pot fi conectați între ei și pot forma trasee
prin care apa și vaporii pot circula.
Cu cât această rețea este mai continuă și mai deschisă, cu atât
permeabilitatea betonului poate fi mai mare.
Ce este permeabilitatea betonului?
Permeabilitatea reprezintă capacitatea unui material de a permite trecerea
lichidelor sau gazelor prin structura sa.
În beton, permeabilitatea este influențată de structura porilor,
de gradul lor de conectare, de compactare, de raportul apă-ciment,
de maturare și de existența fisurilor sau defectelor.
Un beton poate arăta compact la suprafață și totuși să permită migrarea
apei în interior.
Ce sunt capilarele betonului?
Capilarele sunt pori foarte fini conectați între ei în pasta de ciment.
Prin această rețea, apa poate fi atrasă sau împinsă în interiorul structurii,
în funcție de umiditate și de presiunea existentă.
Acesta este unul dintre motivele pentru care apa poate apărea pe un perete
fără să existe o fisură mare vizibilă.
Apa poate traversa betonul fără o fisură vizibilă?
Da.
Dacă betonul are o rețea capilară suficient de deschisă sau zone cu
porozitate ridicată, apa poate migra prin masa materialului.
Procesul poate fi lent și poate produce doar umezeală, sau poate deveni
mult mai evident atunci când există presiune hidrostatică.
Ce rol are raportul apă-ciment?
Cantitatea de apă utilizată în beton influențează structura finală a porilor.
Un beton realizat și proiectat necorespunzător poate avea o porozitate mai
mare și o permeabilitate crescută.
Aceasta nu înseamnă că orice beton cu umezeală a fost neapărat preparat
greșit, dar compoziția betonului este unul dintre factorii care influențează
transportul apei.
Compactarea insuficientă
Betonul trebuie compactat corespunzător în timpul turnării.
Dacă vibrarea este insuficientă, pot rămâne goluri de aer, zone poroase
sau cuiburi de pietriș.
Aceste defecte creează trasee mult mai ușoare pentru apă decât betonul
compact și sănătos.
Betonul segregat și infiltrațiile
Segregarea apare atunci când componentele betonului nu mai sunt distribuite
uniform.
În zonele afectate pot rămâne agregate expuse, goluri și spații insuficient
umplute cu pastă de ciment.
Apa poate utiliza aceste zone pentru a pătrunde în interior chiar dacă nu
există o fisură clasică.
Microfisurile pe care nu le vedem
Betonul poate avea microfisuri atât de fine încât nu sunt ușor vizibile
cu ochiul liber.
Aceste microfisuri pot apărea din contracție, variații de temperatură,
deformări sau alte solicitări.
În prezența apei sub presiune, ele pot contribui la migrarea umezelii
prin structură.
Rosturile pot fi sursa reală a apei
Uneori peretele pare intact, dar apa intră printr-un rost de turnare și
migrează prin beton înainte să devină vizibilă la interior.
Locul în care apare pata umedă nu este întotdeauna locul în care apa a
intrat inițial în structură.
De aceea diagnosticul trebuie făcut pe o zonă mai mare decât punctul
vizibil.
Găurile de cofrare pot conduce apa în interior
Pereții din beton turnat pot avea puncte rămase după tijele și tiranții
folosiți la cofrare.
Dacă aceste cavități nu au fost umplute corect, ele pot permite apei
să traverseze peretele.
La suprafață, infiltrația poate părea doar o pată mică și rotundă.
Trecerile de țevi sunt alte puncte vulnerabile
O conductă care traversează betonul întrerupe continuitatea structurii.
Dacă spațiul dintre conductă și beton nu este etanșat corespunzător,
apa poate migra în jurul țevii și apoi se poate răspândi în suport.
Uneori sursa reală este ascunsă în spatele finisajelor sau într-o zonă
diferită de locul unde umezeala devine vizibilă.
Presiunea hidrostatică schimbă complet situația
Dacă apa doar umezește ocazional suprafața exterioară, infiltrația poate
fi redusă.
Dacă însă în spatele peretelui există o coloană de apă, presiunea
hidrostatică poate forța apa să pătrundă prin pori, rosturi și microfisuri.
Cu cât presiunea este mai mare, cu atât punctele slabe ale structurii
devin mai importante.
De ce apar infiltrațiile mai ales după ploi?
După precipitații abundente, cantitatea de apă din teren poate crește.
Dacă drenajul este insuficient sau terenul evacuează greu apa, aceasta
se poate acumula lângă fundație.
Presiunea asupra betonului crește și anumite trasee care în mod normal
nu produc probleme pot începe să permită infiltrarea apei.
Apa freatică și betonul
Dacă o fundație, un radier sau un subsol se află sub nivelul apei freatice,
structura poate fi expusă permanent presiunii hidrostatice.
În această situație, permeabilitatea generală a betonului devine mult mai
importantă decât într-o structură aflată doar ocazional în contact cu apa.
De ce poate apărea umezeală pe suprafețe mari?
Când apa migrează prin rețeaua capilară a betonului, problema nu apare
întotdeauna sub forma unui punct bine delimitat.
Putem observa:
- zone largi de beton mai închis la culoare;
- pete umede;
- eflorescențe albe;
- desprinderea vopselei;
- degradarea tencuielii;
- miros persistent de umezeală.
Ce sunt eflorescențele?
Atunci când apa migrează printr-un material mineral, poate transporta
săruri dizolvate.
La evaporarea apei, aceste săruri pot rămâne la suprafață sub forma unor
depuneri albicioase.
Eflorescențele sunt un indiciu că există transport de umiditate prin suport,
dar nu identifică singure cauza exactă.
Umezeala nu înseamnă întotdeauna infiltrație
Este important să facem această diferență.
O suprafață umedă poate fi provocată și de:
- condens;
- o conductă defectă;
- umiditate ascensională;
- apă infiltrată de la nivel superior;
- ventilație insuficientă;
- apă provenită din teren.
Aplicarea unei hidroizolații fără identificarea cauzei poate duce la o
intervenție inutilă sau incompletă.
Cum funcționează cristalizarea în beton?
Sistemele cristalizante sunt proiectate să acționeze în structura capilară
a suportului mineral.
În cazul MAXSEAL SUPER, compușii activi pătrund prin sistemul capilar
și cristalizează în interiorul betonului.
Cristalele formate contribuie la sigilarea porilor și la reducerea
permeabilității betonului.
Vezi informații despre MAXSEAL SUPER
De ce cristalizarea are nevoie de contact cu betonul?
Pentru că mecanismul sistemului se bazează pe interacțiunea cu suportul
mineral și cu umiditatea din acesta.
Dacă între produs și beton există vopsea, rășină, tencuială neaderentă
sau alte straturi incompatibile, sistemul poate să nu intre în contact
corespunzător cu suportul.
De aceea pregătirea betonului este o etapă esențială.
Poate cristalizarea rezolva toate infiltrațiile?
Nu.
Dacă există o fisură mare, un rost cu mișcare, un gol important, beton
segregat sau o trecere de conductă neetanșată, defectul trebuie reparat
separat.
Cristalizarea tratează betonul, dar nu înlocuiește toate celelalte
tehnologii de reparare.
Ce facem dacă apa curge activ?
O infiltrație cu debit activ trebuie mai întâi controlată.
În funcție de situație pot fi utilizate:
- mortare hidraulice rapide;
- injectări;
- reparații locale;
- etanșări elastice;
- combinații dintre aceste tehnologii.
După oprirea apei, zona poate fi integrată în sistemul general de
impermeabilizare.
De ce betonul vechi poate deveni mai permeabil?
În timp, structura poate suferi fisurări, degradări locale sau pierderi
ale calității în anumite zone.
Expunerea repetată la apă, agenți agresivi, îngheț-dezgheț sau coroziunea
armăturilor poate afecta betonul și poate crea noi trasee pentru apă.
De aceea o structură care nu prezenta infiltrații la început poate dezvolta
probleme după ani de exploatare.
Betonul nou este automat impermeabil?
Nu trebuie făcută această presupunere.
Performanța depinde de rețeta betonului, raportul apă-ciment, compactare,
armare, rosturi, maturare și detaliile de execuție.
Pentru structurile expuse apei sub presiune, impermeabilitatea trebuie
prevăzută și verificată ca parte a proiectului.
Impermeabilizarea în masa betonului
În cazul betonului nou există și posibilitatea utilizării unor aditivi
destinați reducerii permeabilității.
MAXSEAL SUPER ADMIX este introdus direct în betonul proaspăt și formează
compuși cristalini insolubili care contribuie la blocarea rețelei capilare.
Cum aflăm pe unde intră apa?
Diagnosticul poate include:
- inspecția vizuală a betonului;
- verificarea fisurilor;
- verificarea rosturilor de turnare;
- inspectarea găurilor de cofrare;
- verificarea trecerilor de instalații;
- analiza apariției apei după precipitații;
- analiza nivelului terenului și drenajului;
- verificarea radierului și racordului perete–pardoseală.
De ce nu tratăm doar pata de pe perete?
Pentru că pata indică locul în care umezeala a devenit vizibilă,
nu neapărat locul în care apa a intrat în beton.
Apa poate migra lateral sau vertical prin capilare, rosturi și defecte
înainte de a apărea la suprafață.
O reparație făcută numai pe zona vizibilă poate muta infiltrația în altă
parte.
Ce trebuie reparat înainte de cristalizare?
În funcție de structură, trebuie tratate:
- fisurile importante;
- rosturile cu infiltrații;
- betonul segregat;
- găurile de cofrare;
- trecerile de țevi;
- golurile și cavitățile;
- infiltrațiile active.
Vezi soluțiile pentru infiltrații în beton
Pentru tratarea punctelor prin care apa pătrunde în structură vezi:
Soluții pentru infiltrații în beton
Pentru explicația generală a tehnologiei:
Concluzie
Betonul poate permite trecerea apei chiar dacă nu prezintă fisuri mari
vizibile.
Porii, capilarele, microfisurile, segregările și rosturile pot forma
o rețea prin care apa migrează, iar presiunea hidrostatică poate accelera
acest proces.
De aceea o hidroizolație corectă începe cu identificarea mecanismului
prin care apa pătrunde în structură.
Cristalizarea poate reduce permeabilitatea betonului, dar defectele locale
trebuie reparate separat înainte de realizarea sistemului general.
Ai un perete din beton umed, fără fisuri vizibile?
HIDROIZOL poate analiza dacă problema provine din porozitatea betonului,
rosturi, microfisuri, presiune hidrostatică sau alte puncte ascunse ale
structurii.
Întrebări frecvente
Poate apa trece prin beton fără fisuri?
Da. Betonul conține pori și capilare, iar apa poate migra prin acestea,
mai ales atunci când există o rețea conectată de pori sau presiune
hidrostatică.
De ce betonul este umed dacă nu văd nicio fisură?
Apa poate migra prin porozitatea betonului, prin microfisuri invizibile
sau poate veni dintr-un rost ori defect situat la distanță.
Betonul impermeabil este complet lipsit de pori?
Nu. Scopul unui beton cu permeabilitate redusă este limitarea transportului
apei prin structura sa, nu eliminarea absolută a oricărui por microscopic.
Cristalizarea poate reduce permeabilitatea betonului?
Da. Sistemele cristalizante sunt proiectate pentru a forma compuși
insolubili în rețeaua capilară și pentru a reduce traseele disponibile apei.
Trebuie reparate fisurile înainte de cristalizare?
Fisurile semnificative și defectele betonului trebuie evaluate și,
atunci când este necesar, reparate înainte de sistemul general.
O pată umedă indică exact locul unde intră apa?
Nu întotdeauna. Apa poate migra prin beton și poate deveni vizibilă
la distanță de punctul real de intrare.
